joi, 30 decembrie 2010

Terapie in grup


Haideti sa ne disculpam impreuna,

caci locuri mai sunt sub tarana

si eu chiar m-as simti mai buna

daca as spune adevarul tinandu-va de mana!

Fumam ca sa mai umplem timpul dintre noi

si punem pret pe haine, caci nu ne placem goi.

Mintim ca sa parem oleaca mai frumosi,

ca cine ar vrea o viata sa stea cu ochii scosi?

Credem in Cineva, caci suntem solitari,

fiind invatati ca dupa ce murim singuri vom sta

in fata spiritelor mari!

luni, 27 decembrie 2010

Ah! Era sa uit...

Acul de siguranta e singurul care imi mai da vreo siguranta.

Lectii de auto-aparare


Nu vreau sa se inteleaga ca asta este declaratia unui om nemultumit sau nefericit, mai degraba puteti crede ca aici vorbeste un om resemnat si resemnarea e ok! Eu am invatat sa iau ce e mai bun din tot cacatul asta in care m-am nascut numit "societate" . Cu toate astea, mi-as dori pentru o ora sa plutesc in afara lumii asteia! Mi-as dori sa ma scald intr-o liniste care sa-mi sfideze timpanele si sa fiu ca un astru mic, ca o steluta calatoare prin spatiu. As vrea sa uit putin de oameni, pentru ca oamenii m-au obosit teribil. Ma simt de parca as lucra cu toata omenirea in acelasi loc, ma simt murdara de amprente de degete si de voci. Situatiile dupa care tanjesc de obicei sunt mult prea intense pentru inima si creierul meu. Eh...si cum banuiesc ca o calatorie in spatiu cu mine insami este un pic cam imposibila, n-am decat sa inchid ochii.
Cand simt ca nu mai pot, eu inchid ochii si ma intorc cu spatele, doar in mintea mea si imi las fata pe post de paznic.
Traiesc intr-un glob, care undeva sus, are o gaura prin care sufla un Urias, pt ca se pare ca lucrurile care se intampla in jurul meu se afla intr-o miscare brauniana, dezordonata. Nici natura nu mai e ordonata cu noi, iar focul si apa incep sa devina mai mult dusmani decat prieteni.

EU INCHID OCHII...

miercuri, 8 decembrie 2010

Poezie pentru prietenele mele


Prietene dragi cu ochi sinceri si chip alb,
Am mainilie-nghetate, dar sufletul mi-e cald.
Prietene dragi care ma stiti prea bine,
mi-e dor sa cred ca daca nu ne-ntalnim astazi,
avem o sansa maine.
Prietene dragi, mai stiti ca noi ne daruiam cadouri?
...de sarbatori doar v-am visat si-am auzit ecouri.
Prietene dragi, astazi femei in toata firea,
oricum ati fi, oricum v-ati imbraca acum... tot va cunosc privirea!