joi, 30 decembrie 2010

Terapie in grup


Haideti sa ne disculpam impreuna,

caci locuri mai sunt sub tarana

si eu chiar m-as simti mai buna

daca as spune adevarul tinandu-va de mana!

Fumam ca sa mai umplem timpul dintre noi

si punem pret pe haine, caci nu ne placem goi.

Mintim ca sa parem oleaca mai frumosi,

ca cine ar vrea o viata sa stea cu ochii scosi?

Credem in Cineva, caci suntem solitari,

fiind invatati ca dupa ce murim singuri vom sta

in fata spiritelor mari!

luni, 27 decembrie 2010

Ah! Era sa uit...

Acul de siguranta e singurul care imi mai da vreo siguranta.

Lectii de auto-aparare


Nu vreau sa se inteleaga ca asta este declaratia unui om nemultumit sau nefericit, mai degraba puteti crede ca aici vorbeste un om resemnat si resemnarea e ok! Eu am invatat sa iau ce e mai bun din tot cacatul asta in care m-am nascut numit "societate" . Cu toate astea, mi-as dori pentru o ora sa plutesc in afara lumii asteia! Mi-as dori sa ma scald intr-o liniste care sa-mi sfideze timpanele si sa fiu ca un astru mic, ca o steluta calatoare prin spatiu. As vrea sa uit putin de oameni, pentru ca oamenii m-au obosit teribil. Ma simt de parca as lucra cu toata omenirea in acelasi loc, ma simt murdara de amprente de degete si de voci. Situatiile dupa care tanjesc de obicei sunt mult prea intense pentru inima si creierul meu. Eh...si cum banuiesc ca o calatorie in spatiu cu mine insami este un pic cam imposibila, n-am decat sa inchid ochii.
Cand simt ca nu mai pot, eu inchid ochii si ma intorc cu spatele, doar in mintea mea si imi las fata pe post de paznic.
Traiesc intr-un glob, care undeva sus, are o gaura prin care sufla un Urias, pt ca se pare ca lucrurile care se intampla in jurul meu se afla intr-o miscare brauniana, dezordonata. Nici natura nu mai e ordonata cu noi, iar focul si apa incep sa devina mai mult dusmani decat prieteni.

EU INCHID OCHII...

miercuri, 8 decembrie 2010

Poezie pentru prietenele mele


Prietene dragi cu ochi sinceri si chip alb,
Am mainilie-nghetate, dar sufletul mi-e cald.
Prietene dragi care ma stiti prea bine,
mi-e dor sa cred ca daca nu ne-ntalnim astazi,
avem o sansa maine.
Prietene dragi, mai stiti ca noi ne daruiam cadouri?
...de sarbatori doar v-am visat si-am auzit ecouri.
Prietene dragi, astazi femei in toata firea,
oricum ati fi, oricum v-ati imbraca acum... tot va cunosc privirea!

joi, 11 noiembrie 2010

Am dubla personalitate si-o dezvolt p'a 3-a

Atentie!
Pe blogul acesta nu scriu eu, de fiecare data scrie altcineva. Asa ca daca vi se pare ca ma contrazic din luna in luna sau din postare in postare, sa stiti ca eu sunt alta de fiecare data cand ma asez la calculator.

Omul cat traieste se murdareste


Cred ca momentul in care devenim adulti e foarte asemanator cu scena din biblie in care Adam si Eva realizeaza ca sunt goi si sunt izgoniti din RAI si daca ma gandesc la clasica zicala "fiecare varsta are frumusetea ei" , eu tind sa pun degetul hotarata pe copilarie.

miercuri, 8 septembrie 2010

E numai vina voastra! :))


Daca nu ar fi existat cercul, nu as mai fi facut aceleasi greseli, la fel cum daca nu ar fi existat casa, as fi iesit mai des .

vineri, 20 august 2010

Octavian Paler (ma) cunoaste

"Nu mi-am pierdut cu totul speranţa niciodată. Uneori îmi repet că pentru a redescoperi paradisul trebuie să treci prin infern. Şi că pentru a regăsi o viaţă normală, după ce n-ai ştiut s-o preţuieşti, trebuie să străbaţi un coşmar."

vineri, 23 iulie 2010

Clatita indoliata ( un fel de "Gogoasa Infuriata")


Astazi am simtit ca viata m-a infrant! Am deschis frigiderul, am luat cu incredere borcanul de Nutella si am realizat ca va da coltzu' in curand. Clatitele murisera demult pe masa, rapuse de mucegai. Am sarutat borcanul, cu lacrimi in ochi si i-am dat drumu' in abisul de sub chivueta. Ciudat, nu a facut nici un zgomot, de parca se multumise cu gandul ca merge la reciclare. Am iesit cu clatitele mucegaite in casa scarii unde se arunca gunoaiele speciale, am deschis usa de la balconul tuturor si am suflat in ele ca-n papadii. Cred ca am fost prima persoana care a lansat mucegai in aer! Imi doream sa-mi fie martor cineva! Macar copiii imaginari care se jucau jos la scara. Clatitele aratau ca noi! Mucegaiul se transformase in zapada, iar clatitele in ... ceva aparent comestibil. Vedeti cum functioneaza estetica uratului? Minte cu succes! Le-am lasat acolo, pe balconul tuturor, poate cuiva i se face foame mai tarziu... Pofta buna! Mi-a luat cateva ore sa-mi revin dupa inmormantarea desertului meu preferat, dar sunt bine acum. Ma tin tare ca painea de pe masa!

marți, 20 iulie 2010

Minusuri de moment

Astazi si uneori, simt ca nu am sa pot,
Astazi si uneori, ma simt proasta,
Astazi si uneori,vreau sa-nchid ochii de tot,
Astazi si uneori ma simt ca ghimpele din coasta.

Astazi si uneori, simt ca scriu in van,
Astazi si uneori nu ma mai simt artist,
Astazi si uneori ma simt ca un orfan,
Astazi si uneori ma pierd ca un turist.

vineri, 16 iulie 2010

Nimeni nu se mai joaca


De la o vreme, cerul se infurie mai des,

si parca nu ploua cu apa

sunt picaturi din care am inteles

ca Dumnezeu nu se mai joaca.

De la o vreme, copiii stau legati de monitor

si parca sunt mai rai ca altadata

si-am inteles din ochii lor

ca nu se cade sa mai iesi la joaca.

De la o vreme, ursuletii sunt uitati

intre mormane de gunoi

si-am inteles ca suntem vinovati

caci ucigasii jocului-am fost noi!

joi, 15 iulie 2010

Imi plac situatiile!


Da, ati citit bine! Ma bucur ca exista situatii in care ma simt ciudat, undeva la mijloc, stransa cu usa si savurez adrenalina mai ceva ca pe o ciocolata! Am nimerit intr-o lume in care se intampla lucruri, intr-o tornada care arunca spre mine cu boxe, microfoane, dilai si ce-i mai pica in mana. Nici nu mi-as fi dorit sa fie altfel. Urmarind vestile despre soarta tragica a Madalinei Manole, mi-am reamintit ca de multe ori am vrut sa dispar si sa arunc oamenii si Universul ca si cum as arunca o hartie la cosul de gunoi, dar nu mi s-a parut logic si corect sa plec asa, stiind ca lucrurile se pot schimba! m-am temut intotdeauna de inchizitie, de faptul ca nu ma vor mai iubi persoanele care conteaza pentru mine, de fulgere si de gandaci, insa nu m-a aruncat nimeni pe vreo insula pustie, nici in puscarie nu cred ca o sa ma gasesc vreodata, iar iubirea sunt convinsa ca poate fi recastigata, pentru ca eu cand urasc pe cineva, urasc doar la suprafata. nu-s un om rau deloc... doar cand vine vorba de gandaci. am omorat multi la viata mea si cred ca o sa ajung in Iad pentru asta! :))
De fulgere mi-e frica, pentru ca vin de Sus. Am afirmat de nenumarate ori ca nu mai cred in Dumnezeu si nu ma simt vinovata pentru asta, pentru ca eu cred urmatorul lucru: Dumnezeu nu este cel din icoane si nici cel despre care balmajesc preotii nostri prapaditi! Pentru mine Dumnezeu este ceea ce mi se intampla...El este norocul si soarta mea si imi zambeste des! :)

duminică, 20 iunie 2010

Raman



Revin cu picioarele pe Pamant
si imi lipesc talpile bine...
sa nu ma fure nici un vant
si sa raman mereu cu tine.

marți, 1 iunie 2010

Fabrica de umbrele


ideea cu fabrica de umbrele mi-a venit astazi, cand stateam evident sub umbrela si ma uitam in sus la zabrelele alea si ma gandeam ca daca n-ar fi fost o umbrela buna, acum m-ar fi plouat direct in ochi! :))) poate nici nu exista o fabrica de umbrele ... poate ca-s unii care le fac in casa. nu vreau sa ma uit pe google, pentru ca mi se pare amuzant numai faptul ca imi fac de nebuna teoria originii umbrelei. si inca ceva! cred ca oamenii superstitiosi nu pot lucra intr-o asa-zisa fabrica de umbrele, pentru ca trebuie sa le deschida in incapere ca sa le testeze. nu?

sâmbătă, 22 mai 2010

Cum ma simt? Pai uite asa!


Desi se intampla rar, atunci cand gasesc un carusel, nu-mi mai vine sa ma dau jos din el. ma tin strans de gatul calutului si urmarim amandoi cum se invarte lumea in jurul nostru. ce? e invers? imi place mirosul de carusel, miroase familiar...nu ca la unchi-meu in masina, daar close! si mi-e greu sa nu ametesc intr-un mod placut si sa nu-mi spun ca lumea e mai frumoasa atunci cand te simti prezent si intr-o a doua persoana, nu numai in a ta insati!




marți, 18 mai 2010

vineri, 7 mai 2010

Machiajul sau Fatza 9



Machiajul acopera defecte care trebuie acoperite si descopera trasaturi care trebuie descoperite.

"Si-mi pun machiajul, Imi pun fatza 9 Sa va par mai frumoasa voua."

miercuri, 5 mai 2010

Pierde-vara,coate-goale si papa-lapte *Summer-looser, empty-elbows and milk-eater*


eu nu inteleg de unde vine expresia cu pierdevara, pentru ca eu stiu ca vara nu iti arde sa faci chestii ... gen sa te angajezi undeva sau sa ii speli covoarele veciunului pentru bani de guma. nu tata...iti arde sa freci efectiv buha , adica mai repede ai spune ca ai pierde vara muncind, decat sa spui "mama, ce prost sunt, ce m-am relaxat vara asta asa aiurea!"
si coate-goale suna dubios, dar ce e cel mai amuzant e ca nu am auzit niciodata expresia asta asociata cu o femeie. deci numai barbatii pot fi coate-goale, dat fiind faptul ca femeile au si ele rezeravat termenul de "putori". eu cand ma gandesc la "putoare" nu pot decat sa-mi inchipui o femeie blonda, cu parul slinos, slaba, fumatoare, iubitoare de canapele si de telenovele, spargatoare de seminte inraita care afirma ca ei ii place sa fie regina...regina la ea in sufragerie, stapana peste acvariu si telecomanda.nu stiu, asa vad treaba.
ce sa mai zic de papa-lapte? adica sugarii sunt niste fraieri sau cum? toti am fost fraieri cand eram mici, pentru ca obisnuiam sa credem ca tot ce spun ai nostri e adevarat. de exemplu ... eu am crezut ca sunt invizibila, cand mi-a zis mama intr-o zi ca nu ma mai vede pentru ca imi sugeam degetul in continuu. asta era metoda ei de a ma determina sa ma opresc. deci eu, dragii mei, mi-am supt degetul pana am disparut, asadar as prefera sa cred ca aveam super-puteri, decat sa cred ca am fost o papa-lapte gen. lasati asa!


Tactici


mi-am pus coceni in par pe post de bigudiuri
sa nu mai observi ca e ars si ca imi sta in pliuri...
si mi-am turnat otrava-n ochi sa-i fac sa fie verzi,
ca-atunci cand vei vrea sa ma certi sa taci si sa te pierzi.

duminică, 4 aprilie 2010

Ma doare...


Ce fac ideile mele in ultima vreme?

Coboara din creier, imi parcurg umerii si se opresc in coate. Problema e destul de serioasa, pentru ca mi s-au umflat si ma doare asa de tare in cot, incat imi vine sa fac transplant de coate cu cineva care are vointa. am voluntari?

joi, 1 aprilie 2010

1 Aprilie

Eu: - Asta imi place! O pun pe blog!
Adela: -Da pune-o invers sa para asa ca o mare!









Nori? Soare? Soare sau nori?
Nice try, Jesus!

marți, 23 martie 2010

Bobby a demonstrat cat de simplu poti face muzica, urmand doar pasii lui, fara vreun minim de cunostinte muzicale

World Science Festival 2009: Bobby McFerrin Demonstrates the Power of the Pentatonic Scale from World Science Festival on Vimeo.



"Gama pentatonica este o gama muzicala cu 5 trepte pe octava, in contrast cu cea heptatonica (cu 7 note), cum este gama majora. Gama pentatonica este foarte comuna si se gaseste peste tot in lume, inclusiv (dar nu limitata) la muzica populara celtica, scotiana, ungureasca, vest africana, la jazz, la blues-ul american si muzica rock, in muzica japoneza, coreeana, chineza si vietnameza (inclusiv muzica populara a acestor popoare), in cantecele pentru copii, dar si in muzica unor compozitori clasici, cum ar fi cei francezi, de exemplu Claude Debussy."

Bobby McFerrin implica publicul intr-o lectie de muzica in timpul Festivalului Mondial al Stiintei 2009. Seminarul la care a participat el s-a numit “Note si Neuroni: In cautarea corului comun”.

sâmbătă, 13 martie 2010

Pe cand ceilalti se iubeau in casa, noi stateam pe acoperis si beam suc. avem pe post de cliseu romantic stelele si satelitii care o ardeau pe cer si iti spuneam ca vreau ca totul sa se intample asa cum vreau eu! iti puneam pe tava planurile mele marete si te indemnam sa ma crezi. defapt, vorbeam cu stelele. mi se pare ca au trecut vreo 2 riduri si vreo 1000 de neuroni de atunci si acum nu mai am cer cu stele si alte maruntisuri de genul.

miercuri, 3 martie 2010



M-am blocat intr-o fotografie azi!

Ochii cascati au sorbit supa lumii

care acum se agita in valuri ,

iar focul tremura pe pleoape

de frica lor.

Daca pe chip n-or sa apuce sa-apara prapastii...

Inseamna ca o sa mor mai devreme.

luni, 22 februarie 2010

Anthony Falbo- God expressed through Art





Fine Art From One of Today's Finest Contemporary Artists

INDUSTRIA TAIERII DE ARIPI



Asa cum pasarile au aripi care se pot atinge cu mana, oamenii au aripi care se pot atinge prin cuvinte. Intalnesc din ce in ce mai des oameni care dau cu pietre in pasari si nu stiu ce sa ma fac cu ei. e ca o lupta intre pedestrii si calareti, unde cei care n-au cal se oftica.

sâmbătă, 20 februarie 2010

My playground




Ma dadeam in leagan inchipuindu-mi ca sunt printesa primaverii, doar pentru ca sunt nascuta in mai. aveam eu un leagan preferat: era micut, putin indoit de vreme, iar dedesubt era o groapa pe care o faceam si mai adanca atunci cand imi tarsam piciorusele de pietris. ceilalti se jucau ba de a indienii ba faceau pe astronautii, ingramadindu-se intr-o pseudo-racheta ruginita. ma bagam in joc si eu, dar nu pot sa spun ca eram foarte fair-play. ca dovada, odata i-am pus piedica Ilenei in timp ce facea pe sefa tribului si i-am spart capul...cu ocazia asta arata mai din film, pentru ca in mijlocul fruntii ii aparuse un puct rosu, la fel cum poarta si indienii. Costin a fost primul baiat din viata mea care m-a facut sa ma gandesc la violenta. Se batea tot timpul cu pofta, muscandu-si buza de jos, "hartuia" fetele tragandu-le de rochite sau strangandu-le in brate si pe langa toate astea, i se intamplau multe lucruri ciudate: odata s-a dat in invartitoare cu o asa viteza, incat a zburat din ea si si-a spart toti cei 10 dinti, altadata a cazut in lac dupa ce a topait intr-un picior ca un titirez.
La 5 ani m-am indragostit pentru prima oara. Il chema Radu si era un brunetel tuns castron (ca si mine de altfel) , cu un fundulet promitator si de ce sa nu devin profunda...avea si ochi frumosi.:)) Ah.. il vroiam aproape si deja incepeam sa dau primele semne de "psycho-chick" pentru ca intr-o zi cand ne bagam la culcare cate doi (ca asa era la camin), l-am vazut ca se aseaza langa patul meu si-am zis: ACUM ORI NICIODATA! Oamenii sunt mai vulnerabili inainte de somn. problema era ca la capatul celalalt statea Ileana ( cea amintita mai sus, careia i-am spart dovleacul) sii ma rog, am rugat-o pe gagica sa facem schimb de locuri, insa ea n-a vrut sub nici o forma sa se miste de acolo. cum nu prea stiam eu de comunicare pe atunci, am actionat cum ar actiona orice romanca geloasa: i-am dat un picior in gura, dupa care am privit
mirata cum ii zboara dintii pe plapumioara cu ursuleti. dupa tot incidentul asta am crezut ca o sa ajung la scoala de corectie, dar n-a fost asa... ca stiti cum e, la 5 ani iti permiti sa mai spargi un cap, sa mai scoti un ochi.
La 8 ani de atunci am primit si primul sarut cu ocazia minunatului joc "Urmatoarea carte". tin minte si acum cum ne inarmam cu cate un pachet de Orbit si ne duceam in spatele blocului, sub "nucul cel batran" sa facem "grozavia". sarutul cu limba mi s-a parut foarte ciudat, pentru ca primul lucru la care m-am gandit a fost toata mancarea care i se topea pe papile lui Razvan, gand care imi dadea o stare de greata. eu una, ma sarutam gratis, in schimb aveam o prietena, care facea asta pe zarzare. toti baietii care o sarutau trebuiau sa-i aduca apoi o poala de zarzare. eu ma multumeam doar sa se spele pe dinti inainte.

To be continued...


Asculta mai multe audio Muzica

miercuri, 17 februarie 2010

OglinZi anti-penibil


atunci cand dansez si nu ma uit in oglinda, nu pot sa arat asa cum mi-as fi dorit sa arat, nu-mi pot exprima clar sentimentele prin miscari pe care le fac, dar pe care nu le vad total.
cred ca acelasi lucru mi se intampla si in viata de zi cu zi . sunt convinsa ca daca am avea niste oglinzi in care sa ne privim reactiile, ne-am putea controla ceva mai mult ca sa nu devenim penibili pentru noi insine.

oglinda ar trebui sa devina un lucru indispensabil la fel ca si telefonul mobil sau ...ca internetul.
o cearta spre exemplu ar trebui sa se desfasoare numai in apropierea unor oglinzi, la fel si o criza de depresie ... cand o arzi plangand in casa de unul singur, arunca o privire in oglinda si uita-te la tine sa vezi ce prost esti. totul ar trebui facut in oglinda: cantatul, dansatul, mancatul...mai putin dormitul :))) si atunci am putea deveni putin mai obiectivi si mai constienti de greselile noastre, amin!
ati vazut ce senzatie aveti cand sunteti inconjurat de mai mult de 3 oglinzi? eu una am impresia ca ma privesc pentru prima data si ca parca as fi altcineva. si chiar... de unde vine expresia "cand mi-oi vedea eu ceafa?"...ce? oglinda nu-i o inventie veche?

marți, 16 februarie 2010

luni, 11 ianuarie 2010

Nervi de iarna sau zonazoster


creierul meu a inceput sa ninga...
si uite asa...mi-am umplut sanul cu stelute rosii .
oare de ce vorbesc atat de mult cu mine insami?

sâmbătă, 2 ianuarie 2010

Sunt SUPER...


Sunt super...ficiala!

umblu cu juma' de dragoste in buzunar,
am un dreptunghi de praf sub pat,
imi place mancarea, dar nu stiu sa gatesc,
imi place sa merg cu masina, dar nu stiu sa conduc.
stiu sa desenez, dar doar cu mintea...
ma urnesc, dar tot in gand o fac.

ma uit in oglinda si...
nu stiu cine sunt, dar sunt frumoasa!